12 pași pentru a învăța ușor și repede

       De câteva decenii se tot vorbește despre faptul că ”trăim în epoca vitezei”. Cu toții observăm că, departe de a ne fi echilibrat ritmul vieții, l-am accelerat până la a trăi uneori în ritmuri ”supersonice”! Zilnic apar tot mai multe informații în diferite domenii de activitate, se configurează profesii noi, oamenii se recalifică sau își schimbă de-a dreptul munca. Puține persoane mai pot spune astăzi că și-au păstrat același domeniu de activitate, în aceiași parametri, pe o perioadă de zece ani sau mai mult. Aproape zilnic avem de asimilat informații noi, iar conceptul de ”formare continuă”, care se referă la procesul de învățare pe tot parcursul vieții, este inclus deja în programele oricărei universități.

       Cum putem deci optimiza ”învățarea noastră de zi cu zi”? Cum să asimilăm rapid și eficient cât mai multe informații relevante pentru noi, să eliminăm pe cât posibil noianul de ”bruiaje informaționale” (tot ceea ce auzim, vedem, percepem dar care nu ne interesează sau nu are relevanță pentru noi) și cum să memorăm pe termen lung toate datele necesare? Există câțiva pași sau repere pentru a ne antrena gândirea și memoria să fie la fel de performante ca în prima tinerețe, sau chiar mai mult de atât.

       1) Stilul propriu de învățare – ingredientul principal

       Fiecare ființă umană are un stil propriu de învățare, care – ține-te bine! – este unic! Din fericire, există câteva categorii generale de stiluri de învățare observate de specialiști, iar noi ne încadrăm fiecare preponderent într-unul dintre acestea. (În realitate, fiecare dintre noi învață după un tipar propriu de organizare a stimulilor informaționali, care este o combinație a stilurilor generale de învățare, plus adaptarea acestei combinații la experiența proprie.)
VARK este acronimul care desemnează stilurile de învățare bazate pe predominanța senzorială. În engleză, acesta se dezvoltă ca: Visual/Auditory/Reading-Writing/Kinesthetic Learning Style. Acest sistem reprezintă modul preferențial al fiecăruia de a procesa informația. Unele persoane rețin foarte ușor (chiar ”fotografiază” mental) informația prezentată vizual. Altele rețin mai mult dacă ascultă atent o prelegere audio. Alte persoane au nevoie să scrie, să re-scrie informațiile, să le organizeze în scheme și sinteze pe care le memorează optim. Iar altele rețin mai ușor informațiile care îi sensibilizează emoțional, pe care le citesc cu voce tare sau în gând, sau care pot fi accesate manual – de exemplu, construind ceva, lucrând cu mâinile, pipăind texturi, materiale etc.

       Mai presus de stilul personal de învățare, este important să ne asigurăm că asimilăm aceleași informații pe multiple căi! De exemplu: citim, ascultăm un material audio, vizionăm un scurt documentar sau clip video, căutăm resurse online, dezbatem cu cineva informațiile respective, desenăm și facem scheme sau aplicăm practic ce am învățat. Cercetările demonstrează că, cu cât stimulăm mai multe zone ale creierului pentru a învăța aceeași informație, cu atât vom memora mai repede și vom reține mai mult. În limbajul de specialitate spunem că se formează astfel mai multe rețele neuronale conexe cu aceleași informații, ceea ce asigură reținerea mai amplă și pe termen mai lung a stimulului informațional în memorie.

       2) Studiază mai multe subiecte zilnic

       Ne-am obișnuit să ni se spună că atenția este ”cheia învățării”, ceea ce este corect! Este excelent să ne menținem atenția focusată pe subiectul pe care vrem să-l asimilăm. Însă pe lângă aceasta, dacă de exemplu avem de învățat informații din mai multe domenii, este optim să alocăm în fiecare zi timp pentru 2-3 dintre ele, nu doar pentru un singur domeniu. Prin urmare, dacă într-o anumită perioadă a vieții învățăm pianul, ne documentăm să scriem o carte și vrem să învățăm și permacultură, este mai bine să studiem câte ceva din fiecare domeniu zilnic, decât să alocăm câte o zi întreagă unui singur subiect. Focusarea îndelungată pe un singur tip de informații obosește mai repede creierul și scade atenția. În plus, studiul multiplu susține memorarea mai ușoară a informațiilor.

       3) Fii organizat în studiul tău și repetă periodic

       Când te apuci de studiat, organizează-ți în prealabil materialul și obiectele de care vei avea nevoie. Dacă vei alerga de fiecare dată după pix, hârtie, căști audio, culori de evidențiere a textului etc., atenția ta va fi perturbată mult prea tare. Adu-ți totul la îndemână înainte de a începe să studiezi, închide telefonul și… începe! Însă organizarea înseamnă și să-ți aranjezi informațiile pe care le receptezi. Fă fișiere, fișe de lucru, caiete cu scheme sau explicații succinte, structurează tot ceea ce asimilezi. Astfel îți va fi mai ușor să repeți ulterior. Repetiția periodică asigură transmiterea informațiilor din memoria de scurtă durată în memoria de lungă durată. Intervalele optime după care este indicat să revezi ce ai învățat nu sunt ”bătute în cuie”, dar un jalon orientativ ar fi să repeți: la o zi după ce ai învățat ceva nou, apoi la trei zile, apoi la 7 zile (numărate de la ziua primei memorări), apoi la două săptămâni, la 21 de zile, la 30-33 de zile, la două luni.

       4) Minimizează toate sursele de distragere

       Nu este vorba doar să-ți deconectezi atenția de la sursele uzuale de zgomot (telefon, vecini gălăgioși, colegi turbulenți), sau de la canalele de informații adiționale (Facebook, messenger etc.), ci și să te pui în postura de a recepta optim informațiile pe care vrei să le asimilezi! Dacă te afli într-un spațiu tip clasă sau amfitreatru, mergi în prima bancă. Studiile arată că studenții din primele bănci învață mai mult și rețin mai bine decât cei din băncile din mijloc sau din spate. A sta în față înseamnă a vedea mai bine și a auzi mai clar profesorul. Dacă învățăm acasă, este bine să ne asigurăm că ascultăm la căști sau vizualizăm informația la o calitate superioară.

       5) Nu amesteca învățatul cu alte sarcini

       Dacă vrei să înveți repede, bine și pentru mult timp, nu e momentul să devii un roboțel multi-tasking. Studiile arată că atitudinea aceasta te face mai puțin productiv, mai confuz și mai agitat mental, ceea ce scade dramatic calitatea memorării. Obișnuiește-te să te focusezi pe câte o singură sarcină de lucru, pentru a o face bine. Mult-lăudatul multi-tasking poate funcționa optim pe perioade scurte de timp, dar dacă vrei să faci bine ceva și să reții pe termen lung ce înveți, nu e cazul să te bagi în două sau mai multe activități.

       6) Obișnuiește-te să comprimi și să de-comprimi informația

       Fă sinteze de fiecare dată când parcurgi un material mai mare. Scoate-ți idei, cuvinte-cheie și folosește formule mnemotehnice dacă ai de reținut enumerări (cum este, de exemplu, acronimul SWOT folosit în lumea afacerilor pentru ”strengths-weaknesses-opportunities-threats”, în analiza unui proiect). În ciuda unor afirmații care susțin că persoanele dezordonate sunt cele mai inteligente, statisticile arată că oamenii cei mai ordonați, cei care organizează și sintetizează bine informația sunt și cei mai productivi.

       Ordinea exterioară reflectă ordinea interioară. Cu cât suntem mai sistematici în organizarea materialului de asimilat, cu atât vom avea o gândire mai clară, vom înțelege mai limpede noutățile și le vom așeza în minte în structuri neuronale ușor și rapid de accesat. Încă ceva legat de organizare: dacă tot iei notițe și faci scheme, ar fi bine să le faci manual, nu cu ajutorul calculatorului/telefonului/altor mijloace electronice. Studiile arată că atunci când scriem manual procesăm informația angrenând mai multe zone și rețele neuronale, o prelucrăm și o pre-asimilăm mai profund decât dacă doar tastăm pe claviatura unui calculator.

       7) Pune mereu întrebări și verifică informațiile, nu continua oricum!

       Reținem mai ușor și mai eficient ceea ce înțelegem – așa sună o lege din psihologia învățării. Prin urmare, dacă nu înțelegi ceva, nu memora ”ca papagalul”. În spatele oricărei informații se ascunde un conținut logic. Formează-ți obiceiul de a afla de ce-ul și cum – ul din spatele oricărui element nou pe care îl afli. Copiii sunt excelenți investigatori, atunci când își bombardează părinții cu întrebări de genul: ”De ce este cerul albastru? Unde zboară păsările? De unde vine ploaia? Dar Soarele? De ce cad frunzele și nu se duc în sus?” etc. Cu aceste ocazii, mulți adulți descoperă că nu cunosc lucruri elementare despre viața pe Pământ…

      8)  Aplică mereu ceea ce ai învățat și leagă noutățile de ceea ce știai deja

       Este excelent să corelezi noile date cu cele deja cunoscute, pentru că creierul funcționează pe principiul ”clusterelor informaționale”, adică al nucleelor de informații care se structurează împreună în jurul unor concepte comune. Este destul de greu să reținem multe lucruri complet disparate, mai ales dacă nu sunt logice, ci învățate pe de rost. Multe școli și sisteme de învățământ pun accent pe teorie și învățarea ”după manual”, ceea ce favorizează instalarea unui analfabetism funcțional: teoretic știi multe, dar nu ești capabil să folosești practic cunoștințele tale, sau să te descurci în viață. Cea mai calitativă formă de învățare se conduce după rețeta: am citit – am pus cartea jos și am făcut. Acest demers asigură și memorarea mult mai bună a informației. O limbă străină, de pildă, se uită dacă nu este practicată des – cel puțin o perioadă.

       De asemenea, este bine să verificăm sursele noastre de informații și credibilitatea lor de fiecare dată, mai ales dacă obișnuim să citim noutățile pe Facebook sau pagini online. În goana după senzațional, acestea propagă informații trunchiate sau eronate, care ne aglomerează inutil memoria cu o grămadă de ”junk-news”. Refuzați junk-news-urile, ele nu fac decât să vă ocupe mintea și să vă obosească, fără a vă face viața mai bună.

       9) Fă pauze… inteligente!

       Psihologii știu că ”pauzele lungi și dese sunt cheia marilor succese”! Rămâne să stabilim cât de lungi și cât de dese este bine să fie aceste pauze… optim este să facem cam 5-10 minute de pauză la 45-50 minute de învățare susținută. Oricum, este sănătos și pentru organism să ne mai mișcăm puțin, nu să rămânem așezați ore în șir… O soluție bună este să folosim un cronometru care să ne avertizeze sonor la trecerea a 50 de minute. Pauzele nu înseamnă să trecem de la calculator la verificarea mesajelor pe telefon – ideal este să ne mișcăm corpul, să ne îndreptăm postura, să comunicăm fizic cu cei din jur, să bem apă etc.

       10) Călătoria este mai importantă ca destinația

       În traducere liberă: focusează-te pe proces, nu pe rezultat! Nu învățăm neapărat pentru a lua o notă maximă, calificativul Foarte bine sau a-i impresiona pe ceilalți, ci mai ales pentru a ne educa, a ne rafina intelectul și întreaga ființă, a aplica informațiile în scopul îmbunătățirii vieții. Așadar, este mai recompensant efortul de a înțelege, procesul învățării, decât rezultatul – nota sau aprecierea cuiva. Acestea sunt doar cireașa de pe tort… Dacă veți întreba persoanele care obișnuiesc să se intruiască zilnic, de ce fac asta, probabil că toate răspunsurile vor fi de genul: ”Pentru că-mi place să învăț / vreau să aflu ceva nou / mă simt bine când citesc etc.” – Acesta este premiul!

       11) Recompensează-te după fiecare act de învățare

       Ne-am obișnuit de mici să funcționăm după principiul psihologic al ”condiționării operante”: acțiune – recompensă sau pedeapsă. Prin urmare, că ne place sau nu, cu toții suntem receptivi (și dornici!) față de recompense. Acest lucru poate fi folosit cu succes pentru a ne stimula apetitul și randamentul învățării! Am petrecut o zi învățând pe rupte? Am reușit să asimilăm ce ne-am propus? Am aplicat cu succes cunoștințele teoretice citite ieri? Ei bine, e timpul pentru o mică recompensă! Nu este nevoie să fie ceva costisitor, este important sa-ti placa: vizionarea unui film bun seara, o baie cu arome și fundal muzical relaxant, mâncarea preferată sau un fresh sănătos de fructe, o plimbare în parc, mersul cu bicicleta, cântatul la chitară (sau altceva)… sunt tot atâtea exemple de recompense binevenite!

       12) Ai grijă de… suportul fizic

       Trăim în complexul interdependent minte-corp-spirit, prin urmare este esențial să avem grijă și de suportul organic al minții noastre: corpul și mai ales creierul. Este dificil să-ți păstrezi toată viața o condiție optimă a creierului, o memorie ”de elefant” și o gândire limpede și flexibilă, dacă te hrănești prost, nu dormi destul și mai întreții și anumite vicii (fumat, multă cafea, medicamente sau droguri, mult stres etc.). Iată câteva sugestii care ajută mult la întreținerea creierului și intelectului, dacă sunt practicate consecvent (eventual alternate…):

• Bea zilnic suficientă apă! Rețeta optimă este de 30 ml pe kilogram-corp.
• Dormi măcar 7 ore pe zi, somn de calitate. Fără televizor înainte de culcare, fără întreruperi noaptea și fără mâncare grea cu 4 ore înainte de somn.
• Consumă zilnic nuci sau alune de pământ, câteva curmale, smochine sau caise uscate – ele conțin substanțe care hrănesc creierul, și pot fi gustări sănătoase…
• Consumă plante și substanțe care ajută creierul și-i prezervă sănătatea: Ginkgo biloba, Brahmi, Gotu kola, ciocolată neagră, cacao alcalină, fructe de pădure și orice alte alimente bogate în flavonoide, colină și acizi grași tip Omega 3.
• Fă mișcare zilnic, minim 30 minute (pauzele de câte 5-10 min nu se pun!). Nu este musai să alergăm sau să mergem la sală, este suficient să mergem în pas alert undeva într-un parc sau cadru natural…
• Respiră corect și respiră aer de calitate! Fugi când poți de poluarea din marile orașe, și învață-te să respiri complet, profund, nu doar ”ridicând in umeri”…
• Ține minte: creierul reacționează ca și mușchii – dacă nu-l folosești, se atrofiază!