Mecanismul subconștient de vindecare prin puterea minții

Toată lumea ne spune acest lucru de câteva decenii, tot mai argumentat științific și tot mai insistent: vindecarea începe în minte, sau în subconștient. Dar CUM? Cum să-ți vindeci corpul, sufletul – emoțiile și amintirile dureroase, și mintea, cu gândurile ei pesimiste, pline de frici și îndoieli? Pe lângă toate, există atâtea contra-exemple… oameni care, în ciuda eforturilor lor de a se hrăni corect, de a gândi pozitiv și a se detașa de emoțiile toxice, nu s-au vindecat… Ce putem face, și cum să fructificăm această realitate – cum să ne vindecăm de la minte spre corp?

Primul pas: fii atent la semnele corpului

Cu puține excepții (accidente, catastrofe care afectează oamenii etc.), corpul ne trimite semnale cu mult înainte de a se manifesta boala propriu-zisă. Semne pe care, de obicei, oamenii le ignoră. În facultate, aveam un coleg care răcea frecvent. Când profesorii îl întrebau cum se tratează, el răspundea invariabil: ”Cu țigări!” Bietul băiat, își făcea un titlu de glorie din a menține condițiile de dezechilibru care-i adânceau boala… O reacție matură și responsabilă presupune să fim atenți la micile semne și să le compensăm imediat, pentru ca acestea să nu se dezvolte mai departe într-o afecțiune serioasă.

Avem nevoie să fim sinceri și obiectivi cu noi înșine, să ne iubim suficient de mult pentru a ne apăra și îngriji. La sfârșitul fiecărei zile, merită să petrecem 10 minute cu noi înșine, într-o formă de introspecție în care să ne ”scanăm” propria ființă: cum ne simțim? Cum se simte corpul/mintea/sufletul? Suntem mulțumiți de noi înșine? Dacă DA, cum continuăm? Dacă NU, ce măsuri luăm? Ne simțim mai curând echilibrați, sau dezechilibrați?

Această introspecție este cu atât mai importantă cu cât ne pregătim să plonjăm în somn, în tărâmul subconștient… acolo unde toate conținuturile mentale latente, toate frustrările de peste zi se procesează și se adună. Iar tot ce este incomplet procesat, riscă să se somatizeze la un moment dat, sub forma unei afecțiuni fizice cu rădăcini în subconștient. Iată o listă orientativă a celor mai comune semne de dezechilibru care anunță boala:

prezența excesivă a mucusului în corp, mai ales dimineața la trezire (ne suflăm nasul frecvent, limba este încărcată cu depozite albicioase sau colorate, avem secreții abundente oculare, simțim nevoia de a scuipa sau expectora)
oboseala permanentă, fizică și/sau psihică – mai ales la trezire, dimineața, în ciuda faptului că, poate, dormim cele 7-8 ore considerate normale!
dureri fluctuante sau persistente în anumite zone ale corpului, sau care migrează în corp; senzații ”ciudate” în corp – greutate, inflamație, rigiditate subită, orice disfuncții fiziologice
neregularitatea eliminărilor, constipația sau culoarea anormală a produselor de excreție
apariția frecventă de coșuri, pete, inflamații sau excrescențe ale pielii
amorțirea membrelor sau a unor segmente corporale – inclusiv starea de amorțeală a minții!
lipsa poftei de mâncare, a energiei, a poftei de viață, incapacitatea de a găsi sensuri și obiective care motivează viața de fiecare zi

Pasul doi: Compensează dezechilibrele

Acum, că ai observat ceva în neregulă, este timpul acțiunii. Nu trece cu vederea, pentru că DA, corpul are o capacitate enormă de auto-regenerare și protecție, DAR NU, ea nu se declanșează întotdeauna de la sine, mai ales dacă mintea noastră nu dă comenzile necesare. Și când spun ”minte”, mă refer inclusiv la subconștient… Desigur, nu este cazul să devenim obsedați de orice semne pasagere sau aparente. Însă, dacă înveți să-ți asculți corpul, acesta îți dă semnalele corecte și ”simți” când este ceva în neregulă, sau doar ceva gestionabil ”by default”.

Cum acționăm? Sigur, este esențial să compensăm factorii dezechilibranți. Dar cum anume? Aici, eu personal mă folosesc de o ”hartă a elementelor subtile” care stau la baza tuturor formelor vii și nevii din univers – și deci, și a noastră: Pământul, Apa, Focul, Aerul și Eterul. Dacă știm caracteristicile acestora, în echilibru și în dezechilibru, atunci putem cu ușurință identifica elementul perturbat și-l putem aduce la normalitate prin măsuri specifice. Iată câteva expresii-cheie ale caracteristicilor principale ale fiecărui element:

Pământul este greu, rece, umed/onctuos și inerțial
Apa este rece, fluidă, fără formă proprie, foarte receptivă
Focul este uscat, fierbinte, ușor și ”inflamant”
Aerul este uscat, ușor, rece, fără formă proprie, și se dezechilibrează cel mai repede dintre toate elementele, fiind cel mai mobil.
Eterul le susține pe toate celelalte, fiind cel mai subtil, și este corelat mai curând cu inconștientul, ne-manifestarea.

Perfect, acum că avem o idee despre structura noastră subtilă, să vedem cum o aplicăm practic: revenim la semne! Ce ne spun ele? Avem prea mult mucus? Adică secreții apoase, dense, reci, vâscoase… evident, un amestec de Pământ cu Apă, ambele în exces. Există așadar un excedent de rece, umed și greu în corp. În vom compensa prin aportul de elemente contrare: fierbinți, ușoare și uscate. De exemplu: activitate fizică moderată (ne ridică temperatura corpului, elimină toxinele), hrană cu condimente ”fierbinți” (piper, chilli, măghiran, busuioc, oregano, cimbru/cimbrișor, dafin…), ne ferim de vânt și frig, evităm agitația și activitatea excesivă, respectăm orele de somn, nu mâncăm rece (direct de la frigider), ci numai hrană încălzită etc. Mai multe despre structura noastră subtilă citește aici.

Avem coșuri, iritații pe piele, sângerări nazale sau bucale frecvente etc.? Evident, există inflamații în corp, produse de dezechilibrul Focului. Cum le compensăm? Prin aport de elemente răcoroase, umede/onctuoase și detoxifiante. Mâncăm supe călduțe (nu fierbinți), folosim aloe vera, ne ”răcorim” mintea și emoțiile, facem o cură de câteva zile cu crudități și alimente/plante detoxifiante, ne protejăm ficatul și vezica biliară… și respirăm! (mă refer inclusiv la exerciții respiratorii.)

Și tot așa: urmărim să observăm dezechilibrele și să le compensăm. Acest articol nu are spațiul și timpul necesare pentru a prezenta toate metodele de auto-vindecare corporală pornind de la elementele constituente, dar există surse de documentare foarte bune în acest sens. Important este să ne orientăm mintea în direcția acestei abordări a conceptului de sănătate!

Pasul trei: Observarea gândurilor prevalente

Nimic nu se petrece în plan manifest, fără a fi mai întâi creat în planul gândurilor, conștientizate sau nu. În cadrul micului exercițiu introspectiv de fiecare seară, pe lângă observarea propriului corp este indicat să ne observăm mintea: ce gândim în ultima vreme? Ce ne impresionează, ce am reținut, ce ne vine mai rapid în atenție? Ce tipuri de scenarii mentale derulăm, preponderent stimulative și motivante, sau negative?

După traversarea unui eveniment nefericit (deces al cuiva apropiat, despărțire, pierderea unui loc de muncă, ratarea unui examen etc.) este ESENȚIAL să ne ”reparăm mental și emoțional”, pentru ca gândurile și emoțiile perturbatoare să nu se acumuleze în subconștient și să ”sape” de acolo, subminându-ne bucuria de a trăi. Dacă nu am traversat asemenea evenimente recent, este totuși important să facem ”curățenie” în minte, așa cum facem curat în casă pentru a ne simți bine și a nu favoriza acumularea microbilor, șoarecilor etc.

CUM facem asta? 1. Observăm și identificăm tendințele noastre mentale, scenariile preponderente: am fost recent predominant mânioși/iritabili/supărați? Sau poate nerăbdători/zăpăciți/incapabili să ne concentrăm / agitați mental / temători/înfricoșați / ne-am așteptat mereu la ceva rău care ne pândește după colț? Am avut, la nivel de comportament, tendința de a ne certa cu alții, de a ne speria, de a ne feri de alții, de a plânge sau a vedea partea întunecată a lucrurilor? Sau am fost mai curând echilibrați, relaxați (sau … prea relaxați???), încrezători și veseli? Sau poate, pur și simplu indiferenți/amorfi/nepăsători?

2. Acționăm pentru compensarea gândurilor perturbatoare:

negociem în mintea noastră cu gândurile: este o tehnică simplă, despre care am mai amintit în alte articole. Când surprindem un gând repetitiv negativ, ne imaginăm un dialog al nostru cu acesta, ca și cum el ar fi o persoană: -Serios? Nu te cred! Hai, gata, acum aleg să fiu optimist! etc. Urmăriți să intrați cu adevărat în rolul apărătorului poziției optimiste, și veți vedea că, rapid, starea de spirit vi se schimbă.
refuzăm orice idei subliminale negative: închidem televizorul sau mutăm pe emisiuni comice sau motivaționale, ascultăm melodii cu mesaj pozitiv, dansăm, râdem, ne înconjurăm de oameni veseli.
facem mișcare! DA, activitatea fizică tonifică și mintea, nu doar corpul!
ne fixăm proiecte clare, zilnice, a căror realizare ne sporește încrederea în noi și siguranța.
cântăm sau vorbim în public. DA, exprimarea verbală/orală ajută la creșterea tonusului psihic. Publicul poate fi și un animăluț de companie sau membrii familiei, nu este musai să adunăm zeci de oameni… Unele persoane se simt mai bine și dacă interpretează o melodie la un instrument, dacă pictează sau scriu – importantă este exprimarea de sine!
petrecem timp mai mult în natură – aceasta echilibrează orice sistem viu.
putem realiza meditații, DAR dacă mintea este agitată sau orientată negativ, meditațiile pot amplifica aceste valuri ale minții. Mai ales că meditatorii nu sunt la nivelul lui Buddha (încă…)! În atare cazuri, v-aș recomanda meditații dinamice (vezi meditația lui Osho), incantarea de mantre, rugăciuni sau orice formă de meditație activă, nu receptivă…
acționăm din exterior, în funcție de natura gândurilor perturbate: dacă acestea sunt din sfera mânie/iritabilitate/neacceptare/revoltă, ele exprimă un dezechilibru al Focului mental, deci vom acționa pentru ”răcorirea” acestuia. Putem recurge la plante care stabilizează și liniștesc mintea, precum Gotu kola, Ashwagandha, Brahmi sau busuioc sfânt – Tulsi, tămâie (difuzată în lămpi de aromoterapie) sau mentă, santal, salvie etc. Dacă gândurile sunt legate de emoții precum frica, neîncrederea, nesiguranța, pesimismul, ele sunt expresia perturbării Aerului – deci, avem nevoie de contra-acțiuni care să calmeze, să stabilizeze și să ”împământeze” mintea: lucrul în grădină, activitate fizică moderată (excesul acesteia amplifică Aerul!), muzică de relaxare, masaj relaxant, saună, înot, mersul la mare, hrană caldă și reducerea oricărei forme de agitație. Dacă apar gânduri de tristețe, inerție mentală și blocaje ale gândirii, descurajare, idei depresive – acestea sunt expresia dezechilibrului Pământului și Apei, deci pot fi contracarate prin: activități în natură, creativitate artistică, auto-exprimare, drumeții la munte, aspecte ”calde”, stimularea Focului interior (inclusiv mental).

Pasul patru: Observarea și ”tratarea” emoțiilor

Emoțiile sunt marele barometru al sufletului – al stării lui bune sau rele. Așa cum durerea, inflamația sau disconfortul sunt semnalele corpului, la fel emoțiile neplăcute sau blocante sunt S.O.S.-ul sufletului. Există două mari direcții de vindecare emoțională: 1. ”golirea” emoțiilor negative, acestea trebuie exprimate și scoase la iveală; 2. construirea unui eșafodaj emoțional tonic, benefic, sănătos. Există mai multe forme de terapie emoțională care vă pot conduce cu succes prin aceste procese.

Pasul cinci: Activarea subconștientului pentru sănătate!

Atenție la gândurile și emoțiile neconștientizate! DE MULTE ORI, ACESTEA SUNT CAUZA BOLILOR! Dacă faceți tot ce trebuie, și totuși afecțiunea persistă, cauza se află, cu siguranță, în subconștient. Am mai scris despre mobilizarea subconștientului. Uneori, este dificil să realizăm acest lucru singuri, mai ales fără un antrenament special. Apelarea la un specialist în lucrul cu subconștientul poate fi salutară în aceste cazuri.

Ce facem dacă boala se exprimă deja?

Cei care deja sunt bolnavi au ceva mai mult de muncă, dar nimic nu este imposibil! Sugestiile și direcțiile de acțiune de mai sus rămân valabile, însă pe lângă acestea, există unele măsuri suplimentare:

Suprimarea oricărui gând temător sau legat de nereușită. Este necesar să credem cu toată ființa noastră că mintea ne poate oferi o bună parte a vindecării. În realitate, numai dacă corpul este prea tare afectat, mintea nu mai poate vindeca structura fizică. În majoritatea cazurilor, este posibil!
Acțiunea pe cele trei coordonate ale ființei umane: corp-minte-suflet (emoții): tratăm corpul cu terapii adecvate; tratăm mintea, activând potențialul ei curativ; tratăm sufletul, adică emoțiile, reprezentările interioare și stările afective. Aici, orice terapie emoțională de descărcare și înlocuire a emoțiilor negative cu altele, curative, este utilă.
Mai presus de orice, este esențial să modelăm (în sensul NLP) comportamentul oamenilor sănătoși, a acelor luptători care s-au luat la trântă cu boala și au ieșit învingători! Despre modelare, citiți aici. Nu are sens să ne orientăm spre victimele bolii, ci spre învingători, pentru a fi asemenea lor.