Imunitate de 5 stele prin Mindfulness

Mindfulness

    Imunitate de 5 stele prin Mindfulness

         Poate că cea mai cuprinzătoare definiție a noțiunii de ”mindfulness” este: atenție focusată, plină de blândețe, bunătate și detașare. Mindfulness înseamnă să fim prezenți în ACUM, total atenți la ceea ce simțim cu toate simțurile, atenți la gândurile care ne traversează mintea, fără a fi atașați de scenarii mentale și fără să judecăm. Suntem prezenți total ca Observatori.

         Prin focusarea asupra percepțiilor senzoriale, asupra a ceea ce mirosim, gustăm, vedem, auzim sau atingem, precum și pe ceea ce percepem ca semnale interne ale corpului (senzații de sete, foame, dureri corporale, încordarea unor mușchi, relaxare etc.), mintea este sustrasă de la agitația ei obișnuită. Începem să nu mai trăim în minte, nu mai suntem ”doings”, ci ”beings”. Devenim vii cu adevărat.

         O altă descriere a practicilor de tip Mindfulness ar fi: „atenția cu intenție, sau atenția dirijată cu scop precis”. O stare non-reactivă emoțional, o stare de Observator. Focusarea pe comunicarea senzorială face ca orice judecăți sau etichete mentale, orice emoții să fie pur și simplu eliberate, fără a fi blocate în corp sau minte. Acele energii, pulsiuni psihice curg, se manifestă și dispar, fără a „lăsa urme” în corp și minte sau suflet.

         Aceasta nu înseamnă că oamenii devin nepăsători sau insensibili, ci că NU SE MAI ATAȘEAZĂ de trăirile lor, nu le mai etichetează ca fiind „bune” sau „rele”, „plăcute” sau „neplăcute”, și nu mai reacționează la evenimente conform unor scenarii mentale, proprii sau social acceptate.

         Mindfulness se referă la acțiunea deliberată de observare a propriilor gânduri, emoții și stări ale corpului, fără a le judeca, suprima sau controla abuziv.

         O imunitate mai bună –  Relația dintre imunitate și mindfulness

         Atitudinea mindful întărește sistemul imunitar, încetinind procesele de secreție în corp a adrenalinei și substanțelor care ne mențin pe modulul fight-flight-freeze, sau cele care accelerează procesele de îmbătrânire, sau cele care conferă senzația că „nu mai avem timp”. Astfel, sistemul imunitar are timp să se refacă, organismul elimină toxinele mai eficient, se amorsează procese de întinerire și refacere a vitalității.

         Stresul cronic induce și susține procesele inflamatorii din organism, care reprezintă baza biochimică a instalării diferitelor boli. Cu alte cuvinte, stresul este imunosupresor. Există însă studii științifice care probează efectele salutare ale practicii mindfulness asupra normalizării parametrilor sistemului imunitar.

(Vezi https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4940234/, studiul legat de influența mindfulness asupra a cinci parametri ai imunității.)

         Două caracteristici de bază ale mindfulness sunt: atenția focusată și detașarea lipsită de judecăți. Acestea favorizează:

  1. Reducerea scenariilor mentale și a gândurilor tip ruminație, care se derulează obsesiv în jurul unor idei și constructe mentale.
  2. Scăderea reactivității față de stimulii stresori. (vezi https://davidvago.bwh.harvard.edu/why-mindfulness-can-help-the-immune-system/)

         Sistemul nostru imunitar a fost asociat recent cu sintagma: „creier plutitor” sau „creier flotant”, datorită comunicării sale cu cortexul, prin intermediul unor mesaje biochimice care se deplasează prin corp. Pe această formă de comunicare intra-organică se bazează și acțiunea practicii mindfulness asupra imunității.

         În diverse studii derulate independent s-a stabilit că tehnicile mindfulness:

  • Reduc markerii inflamației, adesea asociați cu existența unor infecții în corp;
  • Cresc ponderea celulelor CD-4, care susțin sistemul imunitar în transmiterea unor mesaje de distrugere a infecției;
  • Amplifică activitatea telomerazei, care susține stabilitatea cromozomilor și previne deteriorarea acestora (corelată cu manifestarea diverselor forme de cancer și a îmbătrânirii premature). (https://www.mindful.org/train-brain-boost-immune-system/)

         Încă nu cunoaștem cu precizie mecanismele prin care meditațiile și atitudinea mindfulness influențează pozitiv sistemul imunitar. Există însă trei posibilități agreate actualmente de comunitatea științifică:

  • Scăderea gândurilor obsesive și a stresului, precum și capacitatea mărită de a gestiona emoțiile tulburătoare au drept rezultat direct întărirea imunitară.
  • Zonele cerebrale preponderent stimulate prin mindfulness sunt: cortexul prefrontal, insula anterioară dreaptă și partea dreaptă a hipocampului – zone care se constituie ca centre de comandă pentru sistemul imunitar.
  • Activarea „creierului abdominal”, prin influențarea directă a microbiomului. Menținerea sănătății sistemului digestiv și mai ales a intestinului joacă un rol esențial în menținerea sănătății organismului.
         O meditație pe zi ține doctorul la distanță!

         Există numeroase tehnici mindfulness care pot fi practicate zilnic, fără a necesita mult timp, o cunoaștere esoterică deosebită sau abilități speciale. Ele sunt accesibile oricui, singura condiție a succesului în practică necesitând doar consecvență! Iată câteva activități, atitudini și meditații de tip mindfulness care ne port transforma din oameni stresați și susceptibili de a ne îmbolnăvi, în oameni sănătoși și cu un sistem imunitar excelent:

  1. Observarea atentă, detașată a propriei respirații. Ne focusăm atenția asupra aerului inspirat și expirat, asupra senzației pătrunderii și expulzării lui. Ne putem focusa asupra bazei nasului, pentru a percepe mai ușor senzațiile produse de contactul cu aerul.
  2. Ne focusăm atenția asupra senzațiilor globale percepute de corpul nostru: ce vedem, auzim, mirosim, gustăm și pipăim. Urmărim să simțim senzația de apăsare a corpului pe scaunul pe care ședem, curentul fin de aer care ne mângâie pielea, mirosurile din mediu, gustul hranei pe care o ingerăm, senzațiile de temperatură, imaginile pe care le privim, semnalele transmise din interiorul corpului (încordarea unor mușchi, posibile dureri sau stări de disconfort, foame, sete etc.).
  3. Ne contemplăm gândurile, ca și cum ar fi norii care trec pe cerul albastru de vară. Nu ne agățăm de ele, le lăsăm să ne traverseze câmpul conștiinței, pierzându-se undeva, departe.
  4. Practicăm ascultarea activă, atunci când comunicăm cu cineva. Nu judecăm, nu punem etichete asupra evenimentelor, persoanelor sau ideilor. Doar le înregistrăm și observăm efectul lor asupra ființei noastre.
  5. Suntem conștienți de noi înșine în fiecare activitate pe care o facem, de-a lungul zilei – inclusiv activitățile repetitive: condus, spălat vase, călcat rufe, dat cu aspiratorul, stat la coadă etc.
  6. Observarea naturii și a efectelor sale benefice asupra noastră, de fiecare dată când ieșim într-un cadru natural.
  7. Dacă sesizăm că atenția ne-a deviat de la obiectul observației / contemplării, o readucem blând înapoi, fără a ne mânia, fără a ne simți vinovați sau pune alte etichete / judecăți asupra noastră ori a altora.
         Cât și cum practicăm?

         Ideal, practica mindfulness ar fi bine să ne însoțească în fiecare moment al zilei. La început este dificil să menținem o continuitate a conștiinței și atenției pe durate mai mari. De aceea, pentru a avea totuși rezultate palpabile, este bine să practicăm măcar 30 minute pe zi. Este mai puțin important dacă practicăm dimineața, în timpul zilei sau seara. De asemenea, chiar dacă mindfulness aduce multă bucurie și ne atrage să transformăm practica în obișnuință, nu este recomandat să medităm „forțat”, dar nici să fim leneși. După 8 săptămâni de practică zilnică sau aproape zilnică, rezultatele sunt măsurabile în termeni de sănătate și echilibru organic și psihic:

  • Crește în mod măsurabil rezistența la boli (sistemul imunitar este întărit);
  • Se manifestă o reglare a emoțiilor mult mai bună;
  • Se diminuează gândirea haotică, obsesivă, scenariile mentale defetiste și energofage;
  • Scade semnificativ nivelul de anxietate și stres;
  • Se ancorează atitudini precum detașarea, calmul, încrederea în sine, răbdarea;
  • Sunt stimulate semnificativ memoria, atenția, concentrarea pe durate tot mai mari, creativitatea, imaginația, rezistența psihică la efort și la stimuli adverși;
  • Apare o stare generală de satisfacție, împlinire și sentimentul găsirii sensului vieții.

         Există multe relatări ale unor oameni a căror viață a fost complet schimbată în bine prin practica mindfulness. Unii veterani au scăpat de sindromul de stres post-traumatic, iar alții și-au văzut dispărând ideile suicidare. Mulți bolnavi cronici și-au îmbunătățit considerabil calitatea vieții. Medicii și specialiștii din domeniile sănătății au găsit alternative optime de a trata atât trupul, cât și psihicul pacienților. Oameni cu sisteme imunitare slăbite au observat cu bucurie că nu mai răcesc de câteva ori pe an, iar alții și-au ameliorat sau eliminat dezechilibre organice datorate slabei imunități. În fine, toți practicanții mindfulness afirmă că viața lor a devenit mai plină de sens, de bucurie și culoare.

Fiecare moment pe care-l trăim este în realitate fascinant, unic și irepetabil.
Depinde de noi să-l umplem de semnificație și să-l facem să conteze!